Studii despre reprezentarile alchimice - Opere Complete, volumul 13 - C. G. Jung

Studiile din acest volum constituie nu doar o sinteza a perspectivei jungiene asupra alchimiei dar si o binevenita prega tire pentru cercetarile aprofundate intreprinse de catre Jung in Mysterium Coniunctionis Psihologie si alchimie si Aion. Plecand de la reprezentanti faimosi ai alchimiei Paracelsus ca fenomen spiritual Viziunile lui Zosimos de la simboluri specifice Spiritul Mercur Arborele filosofic dar si de la principiile alchimiei chineze Comentariu la Secretul Florii de Aur Jung vede in limbajul si simbolistica alchimice locul unor proiectii a arhetipurilor din inconstientul colectiv. Din aceasta perspectiva gesturile filosofilor oculti de decantare si transformare a materiei nu mai pot fi intelese doar ca niste experimente cu rezultate indoielnice cum ar fi producerea aurului ci mai curand ca niste procese de perfectionare interioara de individuare. La fel de bogata in simboluri ca religia mitologia sau visul alchimia atat de sterila pentru chimist este pentru noi spune Jung o ade varata mina de aur bogata in materiale care contureaza o imagine edificatoare a structurii inconstientului . Natura nu este numai materie ea este si spirit. Este marele merit al lui Paracelsus ca a accentuat lumina naturii spiritul natural a carui actiune stranie si importanta o putem observa in manifestarile inconstientului. Inconstientul nu se limiteaza doar la procesele instinctelor si reflexelor ci merge si dincolo de constiinta anticipand in simbolurile sale procese viitoare ale constiintei. De aceea el este la fel de mult si un supraconstient. - C. G. Jung La analiza si elucidarea mentalitatii alchimice psihologia are un cuvant important de spus caci ceea ce a produs alchimia ca fantasmagorii absurde asa cum i se par chimistului psihologul recunoaste a fi material psihic. Acest material este identic cu acele formatiuni fantasmatice pe care le mai putem detecta si azi la oameni sanatosi si bolnavi care nu au auzit niciodata de alchimie. Locul de origine al acestor reprezentari este inconstientul colectiv. - C. G. Jung Carl Gustav Jung a fost medic psiholog si psihiatru elvetian fondatorul psihologiei analitice. A facut studii de medicina generala si psihiatrie la Basel a fost profesor la Facultatea de Medicina din Z rich si medic-sef la clinica psihiatrica universitara Burgholzli. Este cu precadere interesat de psihoterapia clinica si concomitent de cercetarea experimentala si teoretica. Intre 1907 si 1912 colaboreaza intens cu Freud acesta avand o influenta decisiva asupra lui Jung. Este atras in special de cercetarile acestuia legate de isterie si de vise. Ruptura cu Freud este marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido 1912 in care Jung incearca o largire a orizontului de interpretare freudian si o implicita critica a acestuia. Aceasta ruptura il va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitica axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentala a omului si pe un ansamblu de concepte noi deduse din experienta clinica. CUPRINS Prefata editorilor I. COMENTARIU LA SECRETUL FLORII DE AUR Cuvant inainte la editia a doua 1. INTRODUCEREA. DE CE II VINE GREU EUROPEANULUI SA INTELEAGA ORIENTULB. PSIHOLOGIA MODERNA DESCHIDE O POSIBILITATE DE INTELEGERE 2. CONCEPTELE DE BAZA A. TAO B. MISCAREA CIRCULARA SI CENTRUL 3. ASPECTELE DRUMULUIA. DIZOLVAREA CONSTIINTEIB. ANIMUS SI ANIMA4. DESPRINDEREA CONSTIINTEI DE OBIECT5. DESAVARSIREA 6. CUVANT DE INCHEIERE II. VIZIUNILE LUI ZOSIMOS 1. TEXTELE2. COMENTARIUL A. GENERALITATI DESPRE INTERPRETARE B. ACTUL DE JERTFIRE C. PERSONIFICARILE D. SIMBOLISTICA PIETREI E. SIMBOLISTICA APEI F. ORIGINEA VIZIUNII III. PARACELSUS CA FENOMEN SPIRITUAL Prefata la Paracelsica1. CELE DOUA SURSE ALE STIINTEI LUMINA NATURII SI LUMINA REVELATIEI A. MAGIE B. ALCHIMIE C. INVATATURA ARCANAD. OMUL PRIMORDIAL2. DE VITA LONGA O PREZENTARE A TEORIEI SECRETEA. ILIASTRUL B. AQUASTRULC. ARES D. MELUZINA E. FILIUS REGIUS CA SUBSTANTA ARCANA MICHAEL MAIER F. PRODUCEREA UNULUI SAU A CENTRULUI PRIN DISTILAREG. CONJUNCTIA IN PRIMAVARA3. MISTERUL NATURAL AL TRANSFORMARIIA. LUMINA INTUNERICULUI B. UNIREA CELOR DOUA NATURI ALE OMULUIC. CUATERNITATEA LUI HOMO MAXIMUS D. APROPIEREA DE INCONSTIENT4. COMENTARIU LA GERARDUS DORNEUS A. MELUZINA SI PROCESUL DE INDIVIDUATIE B. HIEROS GAMOS UL OMULUI ETERN C. SPIRIT SI NATURAD. SACRAMENTUL BISERICESC SI OPUS ULALCHIMICCuvant de incheiere IV. SPIRITUL MERCUR PARTEA IA. BASMUL DESPRE SPIRITUL DIN STICLAB. EXPLICATII REFERITOARE LA PADURE SI COPACC. SPIRITUL DIN STICLAD. RELATIA SPIRITULUI CU COPACULE. PROBLEMA ELIBERARII LUI MERCUR PARTEA A II A A. OBSERVATII PRELIMINAREB. MERCURUL CA ARGINT VIU RESPECTIV APA C. MERCUR CA FOC D. MERCUR CA SPIRIT SI SUFLET a. MERCUR CA SPIRIT AL AERULUIb. MERCUR CA SUFLETc. MERCUR CA SPIRIT IN SENSUL NECORPORAL METAFIZICE. MERCUR CA NATURA DUBLA F. MERCUR CA UNITATE SI TRINITATE G. RELATIILE LUI MERCUR CU ASTROLOGIA SI CU DOCTRINA ALHONTILORH. MERCUR SI ZEUL HERMESI. SPIRITUL MERCUR CA SUBSTAN