Revista Romana de Drept Privat nr. 3-2020. Daune morale - coord. Calina Jugastru

„Ideea «daunelor morale» si, corelativ acesteia, ideea «repararii» unor asemenea «prejudicii», idei repudiate inca din Antichitate, au fost considerate multa vreme «socante» si «ilogice». In locul unor argumente, cateva retorice intrebari: cum sa consideri ca o valoare morala, nesusceptibila de «distrugere» sau «deteriorare», poate fi totusi «reparata» prin echivalent banesc?; cum sa admiti ca banii pot inlocui lacrimile, ca suferinta poate fi evaluata in bani, chiar in raport cu gradul ei de intensitate?; cum sa admiti ca durerea sufleteasca poate sa inceteze sau poate deveni mai suportabila in raport cu cuantumul imbogatirii contului bancar?; care ar fi criteriile de evaluare mai ales a daunelor «pur morale» si indeosebi a celor prin ricoseu? etc.”* Acestea sunt framantarile de esenta – sublimate in cuvinte emblematice, precise si expresive. Paliere multiple legitimeaza dezbaterea, intrucat prejudiciul moral este una dintre acele constante ale actualitatii juridice care epuizeaza argumentele fara a monopoliza adevarul indemnizarii. Ecuatia „repararea prejudiciului – concurenta neonesta” beneficiaza de o analiza inedita si complexa in cadrul studiului Mult zgomot pentru nimic. Repararea daunelor morale cauzate de fapte de concurenta neloiala (Adriana Almasan, Mircea Dub). Autorii mentioneaza, realist si pertinent: „Desi posibilitatea repararii prejudiciului moral suferit de o intreprindere din pricina faptelor de concurenta neloiala este o realitate, avand o consacrare expresa, materializarea in practica a posibilitatii oferite de legiuitor este o provocare, aceasta lovindu-se de anumite limite ale ansamblului de norme conexe – precum Legea nr. 31/1990, care reglementeaza scopul patrimonial al unei intreprinderi –, care nu sunt pregatite pentru asimilarea naturala a acestui concept. Reglementarea din art. 257 din Codul civil are o natura pur platonica, fiind inapta sa constituie o platforma reala pentru identificarea unor solutii practice”. „Prejudiciul reputational ar trebui compensat pentru ca acoperirea prejudiciului material cauzat de neexecutarile contractuale, oricat de riguros ar fi dreptul pozitiv (sau tocmai pentru ca uneori este prea riguros), va fi intotdeauna nesatisfacatoare pentru profesionistul in afaceri. Simpla trecere a timpului se opune unei reparari veritabile si complete a prejudiciilor contractuale in afaceri”. Afirmatia se verifica in contextul neexecutarii dispozitiilor contractuale de catre debitor, cu precadere in contractele de afaceri incheiate intre profesionisti. Analiza propusa in studiul Reputatia comerciala. O discutie despre compensarea prejudiciului reputational in contractele de afaceri (Lucian Bercea, Dan-Adrian Caramidariu) releva particularitatile dihotomiei curente in materia raspunderii (prejudiciu patrimonial versus prejudiciu nepatrimonial) in contractele de afaceri. Materia dreptului de autor genereaza o serie de interogatii asociate prejudiciilor morale. „Care este continutul dreptului nepatrimonial de a pretinde recunoasterea paternitatii operei? Sau, mai sugestiv: din perspectiva acestui drept nepatrimonial al autorului, ce actiuni si inactiuni ale tertilor sunt legitime (pentru ca nu constituie incalcari ale dreptului de a pretinde recunoasterea paternitatii operei) si ce actiuni si inactiuni sunt nelegitime (pentru ca reprezinta incalcari ale respectivului drept)?” Autorul studiului Succinte consideratii despre continutul dreptului autorului de a pretinde recunoasterea paternitatii operei (Vladimir Diaconita) argumenteaza, in detaliu, posibile raspunsuri pentru astfel de probleme, avand ca premisa particularitati de speta. Actualitatea normativa a problematicii nediscriminarii la locul de munca aduce in atentia specialistilor consacrarea hartuirii morale. Studiul Hartuirea morala la locul de munca. Reglementare. Elemente. Repere de apreciere a prejudiciului moral (Monica Gheorghe) reliefeaza cadrul legal international si intern privind „hartuirea morala” la locul de munca, modalitatile de concretizare si consecintele acesteia, precum si criteriile orientative de evaluare a prejudiciului moral suferit de salariat, consecutiv faptelor de hartuire. Studiul Consideratii teoretice si practice cu privire la daunele morale in cazul dreptului la despagubiri prevazut de art. 388 din Codul civil (Oana Ghita) surprinde dimensiuni inedite ale acestui drept. Intre altele, retinem caracterul dual al dreptului la despagubiri (ca drept potestativ, se apropie de drepturile personalitatii, in timp ce, odata invocat, isi transfera actiunea in sfera obiectiva a raspunderii civile delictuale, cu caracteristicile unui drept subiectiv civil de creanta), precum si fundamentul acordarii daunelor morale, ca drept la despagubiri in cadrul procesului de divort (se intemeiaza pe raspunderea civila delictuala, cu specificul ei, atunci cand se invoca odata cu divortul ori, dupa caz, se intemeiaza pe regulile de drept comun, atunci cand este antrenata in afara procesului de divort). Termin