Psihologia varstei a treia si a patra - Gabriela-Maria Man

Cartea de fata porneste de la imaginea pe care societatea o are despre varsta a treia si a patra, prezentand mai apoi principalele dovezi si studii recente, care sprijina sau contrazic stereotipurile despre varstele avansate. Referindu-se la probleme specifice varstei inaintate, legate de sanatate, abilitati cognitive, stari afective si relatii sociale, Psihologia varstei a treia si a patra se bazeaza pe date statistice din ultimii ani, citeaza cercetari de ultima ora din neurostiinte si prezinta o serie de studii realizate pe populatia din Romania. Un alt aspect inedit al cartii este tratarea diferentiata a varstelor avansate (varsta a treia - de la 65 la 79 de ani, varsta a patra - de la 80 de ani in sus), din cauza faptului ca, in prezent, odata cu imbunatatirea conditiilor sociale si medicale, o persoana poate parcurge mai multe decenii ca varstnic, ceea ce implica schimbari fizice si psihice etapizate si specifice. Cartea este un ghid necesar pentru psihologi, dar si pentru specialistii din sociologie, asistenta sociala si medicina. Cand devenim varstnici? Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite o persoana este etichetata ca varstnica la 60+ ani, insa potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii varstnica este o persoana de abia la 65 de ani si dupa aceasta varsta. Totusi la nivelul anumitor societati si varsta de 55 de ani poate fi o demarcare valida a debutului varstei a treia. Practic delimitarea varstei a treia este o chestiune complexa, ceea ce ne permite sa afirmam ca raspunsul la intrebarea cand o persoana devine varstnica? poate fi corect si la 55 de ani si la 60, dar si la 65 de ani, in functie de momentul, criteriul si persoana pe care o intrebam. - Autoarea Studiile care au luat in considerare fericirea, la diferite varste, au relevat faptul ca exista o diferenta marcanta intre adultii varstnici si persoanele de varsta mijlocie, dat fiind faptul ca intre 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scazuta de pe parcursul varstei adulte, iar intre 61 (cu putin inainte de debutul varstei a treia) si 70 de ani (la varsta a treia) se pare ca persoanele sunt cele mai fericite dintre toti adultii. Aceste rezultate nu se aplica si persoanelor de varsta a patra din ce moment exista regrese marcante la nivelul starii de bine dupa varsta de 80 de ani. - Autoarea Gabriela-Maria Man, doctor in psihologie al Universitatii "Al.-I. Cuza" din Iasi, este psihoterapeut specializat in psihodrama clasica, cadru didactic universitar si autor al unor articole stiintifice in domeniul dezvotarii umane la varstele avansate. Cuprins Partea 1. Cine este varstnic Repere ale partii 1 1. 1. Definirea varstei a treia si a patra — limite 1. 2. Delimitarea varstelor avansate in functie de perceptia sociala 1. 3. Delimitarea in functie de gen 1. 4. Delimitarea in functie de varsta de pensionare 1. 5. Delimitarea in functie de aspectele fiziologice 1. 6. Delimitarea in functie de varsta cronologica 1. 7. Delimitarea varstei a treia in functie de varsta prospectiva Concluzii ale partii 1 Partea a 2-a. „Incaruntirea" lumii Repere ale partii a 2-a 2. 1. Lumea acum 2. 2. Lumea in viitor 2. 3. Factorii relationati cu schimbarile demografice 2. 3. 1. Reducerea mortalitatii infantile 2. 3. 2. Schimbari la nivelul cauzelor care determina decesul 2. 3. 3. Declinul fertilitatii 2. 3. 4. Conditiile de trai din prezent 2. 4. Cat de longevivi putem fi? Concluzii ale partii a 2-a Partea a 3-a. Statutul social al varstnicului Repere ale partii a 3-a 3. 1. Statutul actual a varstnicului 3. 2. Stereotipurile referitoare la varstnici 3. 2. 1. Varstnicii perceputi ca persoane prietenoase 3. 2. 2. Varstnicii perceputi ca persoane incompetente 3. 2. 3. Varstnicii perceputi ca persoane demne de admiratie si mila 3. 2. 4. Varstnicii perceputi ca persoane etice 3. 2. 5. Varstnicii in activitatile profesionale 3. 2. 6. Varstnicii perceputi ca fragili si cu probleme de sanatate 3. 2. 7. Varstnicii perceputi ca asexuali 3. 2. 8. Varstnicii perceputi ca povara sociala 3. 2. 9. Varstnicii vazuti fara ajutor sau vazuti ca dezavantajati 3. 2. 10. Alte stereotipuri aplicate varstnicilor 3. 3. Factorii asociati cu stereotipurile la varstele avansate 3. 3. 1. Varsta 3. 3. 2. Genul 3. 3. 3. Nivelul de saracie 3. 3. 4. Mediul profesional 3. 4. Impactul stereotipurilor asupra varstnicilor 3. 5. Alte aspecte relationate cu atitudinea fata de varstnici 3. 5. 1. Perturbarea comunicarii cu varstnicii 3. 5. 2. Varstnicii nu sunt cei mai stereotipizati 3. 6. Beneficii ale statutului de varstnic 3. 7. Cateva dintre mediile in care se manifesta o atitudine negativa fata de varstnici 3. 7. 1. Sanatatea 3. 7. 2. Mass media 3. 8. Istoricul atitudinilor fata de varstnici 3. 9. Teoriile explicative ale ageism ului 3. 9. 1. Teoria managementului terorii 3. 9. 2. Teorii asupra frumusetii si impactul asupra stereotipurilor 3. 9. 3. Teoria identitatii sociale 3. 9. 4. Alte teorii explicative pentru ageism 3. 10. Impactul introducerii varstei a patra asupra stereotipurilor Concluzii a