Petrisor si banutii de aur - Irene Postolache

... Norul plutea lin jos foarte jos aproape lipit de luciul apei. Marea ca o oglinda uriasa reflecta Norul iar Norul se unea cu Marea de parca erau totuna. Nu vedeai unde incepe unul si unde se termina celalalt. Andrei a coborat din barca si s-a culcat pe nisipul cald inconjurat de scoici. Statea cu ochii inchisi sub uriasul cer albastru. Valurile ii mangaiau picioarele. Si atunci Norului i s-a facut deodata somn si s-a lasat purtat de valurile marii leganat inainte si inapoi pana la Andrei. Cu fiecare respiratie a copilului Norul a venit mai aproape... si tot mai aproape... apoi l-a imbratisat pe Andrei ca o paturica pufoasa si l-a dus intr-o clipa acasa. Cand a deschis ochii Andrei s-a vazut in patul cald si a adormit imediat zambind cu gandul la Norul drag si la minunata Mare albastra... - Copilul care a prins norul