Pachet format din 10 carti Blazon de bastard, Visele insomniacului, de Autorul Vladimir Nabokov

Povestirile lui Vladimir Nabokov Probabil cea mai adinca, cea mai importanta tema, indiferent daca constituie subiectul propriu-zis sau se strecoara printre rinduri, este dispretul lui Nabokov fata de cruzime – cruzimea oamenilor, cruzimea sortii    Rege, dama, valet „Dintre toate romanele mele, aceasta nemaipomenita fiara e cea mai jucausa”, scria Vladimir Nabokov despre Rege, dama, valet – povestea unui triunghi amoros, o tragicomedie cu influente oedipiene, avindu-i ca protagonisti pe Dreyer, sotul afacerist bogat, Martha, sotia lui mercenara si deosebit de senzuala, si Franz, nepotul lor miop. „Daca, totusi, vreun freudian hotarit reuseste sa se strecoare, trebuie sa fie avertizat ca numeroase capcane crude au fost plasate, ici si colo, in roman...” „Fara indoiala, Nabokov este un laureat al cruzimii. Cruzimea abia daca exista in alte parti; toti acesti Lovelace si Osmond se dovedesc a fi – si nu la o a doua vedere – mai mult un soi de huligani sau tirani in comparatie cu Humbert Humbert, cu Hermann Hermann (precursorul sau) din Disperare, cu Martha din Rege, dama, valet. Nabokov intelegea cruzimea; o trata cu intelepciune; ii cunostea intonatiile speciale.” (Martin Amis) Priveste-i pe arlechini! „Priveste-i pe arlechini!... Joaca-te! Inventeaza lumea! Inventeaza realitatea!” este sfatul pe care i-l da in copilarie o matusa scriitorului Vadim Vadimovici, nascut in Rusia, care mai apoi emigreaza in Anglia, apoi in Franta, in Germania si, in sfirsit, in Statele Unite, iar acum, inainte sa moara, reconstruieste trecutul. Isi aminteste astfel de Iris, prima sa sotie, de Annette, dactilografa cu gitul lung, de fiica lui, Bel, precum si de„bizarul sindrom al nimbusului numeric”, numele pe care il ia forma de nebunie de care sufera. Misterios ca un labirint al oglinzilor, Priveste-i pe arlechini! este autobiografia eminentului scriitor Vadim Vadimovici N. (nascut in 1899), a carui viata seamana izbitor cu cea a lui Vladimir Nabokov insusi si a carui fictiune amesteca lumea realitatii si cea a inventiei literare, pina cind nu se mai pot discerne, intr-un joc de pe urma al ironiei vietii.     „Varietatea, forta si bogatia perceptiilor lui Vladimir Nabokov nu cunosc rival in literatura moderna... scrisul sau este cel mai apropiat lucru de placerea pur senzuala pe care o are de oferit proza.” (Martin Amis) Vladimir Vladimirovici Nabokov s‑a nascut in 23 aprilie 1899 la Sankt-Petersburg, intr‑o familie foarte cultivata, astfel incit stapinea impecabil franceza si engleza inca din copilarie. In 1919, Nabokovii sint nevoiti sa emigreze, iar in 1922 tatal scriitorului este ucis de un fanatic rus la Berlin. Nabokov a studiat limbile slave si romanice la Trinity College din Cambridge pina in 1922. Apoi a locuit la Berlin (1923‑1937) si Paris (1937‑1940), scriind cu fervoare, in rusa, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme si citeva drame. In 1925 s‑a casatorit cu Vera Slonim. In perioada respectiva, si‑a intretinut familia din traduceri, lectii de engleza si tenis, precum si ca autor de cuvinte incrucisate in rusa si analist de sah. In 1940 a plecat in America, impreuna cu sotia si fiul lui, de teama sa nu fie trimis intr‑un lagar de concentrare. A predat la universitatile Wellesley, Harvard si Stanford. Intre 1948 si 1959 a fost profesor de literatura rusa la Cornell University. Pasionat de entomologie, Nabokov a descoperit in 1944 o (sub)specie de fluture care‑i va purta numele: Lycaeides melissa samuelis Nabokov. A tradus in engleza Evgheni Oneghin de Puskin si Un erou al timpului nostru de Lermontov. Este autorul mai multor lucrari de critica literara, dintre care studiul despre Gogol (1944) este foarte important pentru intelegerea artei acestuia. Din seria rusa a scrierilor lui Nabokov, publicate sub pseudonimul V. Sirin, fac parte romanele Masenka (1926), Rege, dama, valet (1928), Apararea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot in bezna (1932), Disperare (1934), Invitatie la esafod (1936), Darul (1937-1938). Dupa stabilirea in Statele Unite, incepe stralucita sa cariera de romancier in limba engleza. Publica Adevarata viata a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962, roman in versuri, cu adnotari), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972) si Priveste-i pe arlechini! (1974). In 1967 ii apare volumul autobiografic Vorbeste, memorie. Pentru activitatea sa literara, Nabokov a fost distins cu National Book Foundation Medal. S‑a stins din viata la Montreux, in 1977. Blazon de bastard (editia 2020) Blazon de bastard (1947) descrie o lume marcata de tirania unei dictaturi politice. Profesorul Adam Krug, renumit filozof in tara sa, este singurul care refuza sa se supuna regimului, preluind functia de presedinte al universitatii in noul an de invatamint, nu atit principial, cit din motive legate de viata sa personala, in care are loc o tragedie ce il face sa simta nevoia de‑a se retrage pentru ...