O istorie a istoriografiei - Greta-Monica Miron

CUPRINS MULTUMIRI ARGUMENT CE ESTE ISTORIOGRAFIA? CATEVA PUNCTE DE VEDERE ORIENTUL ANTIC SI INREGISTRAREA FAPTELOR ISTORICE ISTORIA IN GRECIA ANTICA De la timpul mitic la timpul istoric. De la poezie la proza istorica Cele doua fete ale istoriei: Herodot si Tucydides Istorie culturala – istorie politica Fondatorii in ochii posteritatii Pentru o istorie universala si o istorie pragmatica. Polybios Concluzii. Deschizatorii de drum ISTORIA IN ROMA ANTICA Istoria in mituri si poeme Inceputurile istoriografiei Istoria in Roma republicana. Retorica. Justificare. Morala Loialitate istorica. Glorificarea Romei. Titus Livius Istoria ca analiza a vietii politice. Tacitus Sfarsitul. Un grec pasionat de istoria Romei. Ammianus Marcellinus Concluzii. De la imitatie la originalitate ISTORIOGRAFIA CRESTINA Profilul intelectualului crestin Istoria in cheie moralizatoare. Lactantius Cronologia comparata. Perceptia asupra timpului Istoria ecleziastica. Eusebiu din Cezareea Cele doua cetati. Filosofia istoriei la Augustin Concluzii. Locul istoriei in cunoasterea umana ISTORIOGRAFIA MEDIEVALA Mostenirea antichitatii si a istoriografiei crestine Statutul istoriei in Evul Mediu Ce s-a inteles prin istorie? Cum se scrie istoria? Naratorii de „istorii barbare” Istorie politica si mituri fondatoare in istoriografia engleza Istoria dinastica franceza. Marile Cronici ale Frantei Concluzii. Un scris istoric medieval rudimentar? ISTORIOGRAFIA UMANISTA RENASCENTISTA Introducere. Noi fete ale istoriei Italia Intoarcerea la antici. Petrarca De la anticari la istorici. Istoria cetatii Reinvierea unei lumi trecute. Tema ruinelor Limba isi are istoria ei. Critica filologica si istorica Teoria istoriei in secolul al XVI-lea. Conceptul „vera historia” Istorie si politica in secolul al XVI-lea. Fortuna si virtù in istorie Concluzii. O noua viziune asupra istoriei Franta Scris istoric, diplomatie, regalitate Istorie monarhica. Istorie patriotica „Istoria istoriilor”. Principii ale scrierii istoriei Originea natiunii. Mitul troian Concluzii. Fatete ale scrisului istoric Anglia Inceputuri Istoria anticarilor. Redescoperirea trecutului englez Istorie si mit. Cautarea originilor Concluzii. Istoria anticarilor in durata lunga Germania Inceputuri. Modele italiene si particularitati germane Istorie universala, locala si statala Concluzii POLEMICA ECLEZIASTICA SI ISTORIE Rosturile istoriei in dezbaterea confesionala Istoria ca justificare a dogmei Centuriile de la Magdeburg Replica catolica. Annales Ecclesiastici Concluzii. Prin polemica spre critica ERUDITIA SI CRITICA DOCUMENTULUI IN SECOLUL AL XVII-LEA Critica filologica Istorie – adevar – pietate. Critica diplomatica ISTORIOGRAFIA ILUMINISTA Continuitati. Prin critica in cautarea adevarului Noi forme de sociabilitate. Saloane. Academii. Societati Vocabular iluminist Franta Profilul unui om de litere, filosof si istoric: Voltaire Voltaire si Montesquieu. Istorie cosmopolita versus istorie juridica Spre depasirea istoriei politice. Civilizatie. Moravuri Anglia Istoria ca delectare si educatie Rolul integrator al istoriei. Istoria Scotiei Intoarcerea spre antichitate Aufklärungul german Institutionalizarea istoriei Istoria lumii intre traditia medievala si influente iluministe ISTORIOGRAFIA ROMANTICA Caracteristici. Teoreticieni Franta Context politic si scris istoric Istoria ca analiza si naratiune. François Guizot Istoria ca reinviere a vietii trecute. Jules Michelet Anglia O istoriografie optimista ISTORISMUL GERMAN Istorismul. Definitii Istoristul prin excelenta. Leopold von Ranke Spre cunoasterea istorica prin documentul de arhiva Definirea unui teritoriu de cercetare. Istorie-filosofie-arta Istoria „asa cum in mod esential s-a intamplat” Istorie si natiune. „Scoala prusaca” de istorie Cunoastere si metoda istorica. Pentru o stiinta a istoriei Istorie si politica. Theodor Mommsen Critica istorismului Friedrich Nietzsche Kulturgeschichte versus istorie politica. Karl Lamprecht AMBITIA STIINTIFICA A ISTORIEI. TENDINTE IN ISTORIOGRAFIA FRANCEZA Naturalismul istoric si istoria dubitativa Pozitivismul Scoala metodica. Critica documentului A SCRIE ISTORIE IN SECOLUL XX. REVISTA ANNALES Intemeietorii Infiintarea revistei. O noua viziune asupra scrierii istoriei. Crearea unei scoli a „Analelor” Alte timpuri. Noi generatii Istoria mentalitatilor Concluzii. „Analele” – o traditie in schimbare BIBLIOGRAFIE LISTA SURSELOR PENTRU IMAGINILE REPRODUSE IN TEXT