Noul concept de existenta - Viorel Chitea

Existenta a fost inteleasa ca ceea ce poate fi privit doar din afara ei mai exact ca ceea ce poate fi obiect pentru un subiect si nicidecum ca o stare de imanenta din care nu se poate iesi pentru a spune aceasta este . Conceptul de existenta nu a inclus asadar in insusi continutul sau subiectivitatea ca atare fapt ce ar fi facut din existenta o interioritate fara exterioritate ci s-a limitat la ceea ce se poate obiectiva. Eu exist fiindca ma integrez in sfera unei obiectivitati atotcuprinzatoare si nu fiindca notiunea de existenta m-ar include pe mine insumi in propriul ei continut. Altfel spus potrivit conceptului de existenta utilizat pina in prezent a exista nu inseamna si a fi subiectiv ci a transfera subiectivitatea in obiectivitate. Constiinta mea exista fiindca asemenea tuturor celorlalte lucruri poate fi obiect pentru alte constiinte. Nu este vorba insa aici de o corelare necesara a existentei cu un subiect adica nu inseamna ca exista doar ceea ce este observat ci dimpotriva de faptul ca existenta a fost inteleasa ca ceva absolut independent de orice subiect si tocmai din aceasta cauza in anumite circumstante ea putea sa intre ca obiect in relatie cu un subiect. Prin reformularea conceptului de existenta intentionez asadar sa depasesc limitele definitiei traditionale si sa ies astfel din impasul unilateralitatii obiective dind existentei intelesul de interactiune originara si inevitabila intre subiect si obiect de imanenta proprie unei coexistente intre sineitatea constiintei si obiectivitatea realitatii astfel incit a exista sa implice in mod necesar alaturi de lume si perspectiva subiectiva eu sint . Potrivit noului concept de existenta nu vom mai putea spune in mod pertinent ca diverse lucruri exista ci intotdeauna afirmatia corecta ar trebui sa fie aceea ca eu si cutare lucru existam . Existenta devine astfel apanajul unei conlucrari al unei miscari de autocreatie realizate in tandem de factori subiectivi si obiectivi ce se constituie intr-un cimp existential si nu intr-o fragmentare punctiforma de lucruri care exista in mod autonom. Viorel Chitea