Margaritare... margaritare Volumul I - Vasile Suceveanu

Luuume lume Soooro lume Ce-ai cu lumea mai manivela nenorocita brusca un ins pletos cu chef de cearta dintr-un grup de tineri zgomotosi abia trecuti de douazeci de ani pe un altul ceva mai in varsta aflat la o masa mai retrasa tanar care incerca zadarnic sa-si inece amarul si necazul din suflet in sticla de votca din fata sa zadarnic incerca sa se ia cu putinele franturi de melodii de care-si mai aducea aminte si pe care le fredona cu destula stangacie spre a uita de zbuciumul sau sufletesc caci efectul atat de mult dorit al indepartarii de eul sau se razbuna din ce in ce tot mai crud tocmai pe sine readucandu-i in fata sa ca pe tava cu atata brutalitate ceea ce el voia sa uite. Desi bruscat in asa hal el isi continua discutia deloc prieteneasca cu sticla de votca mai bine de jumatate goala deja cu franturile de melodii cantate destul de ragusit si cu vesnica-i tigara Carpati din coltul gurii. E un tanar de vreo douazeci si sapte douazeci si opt de ani imbracat in haine usor patate de ulei si benzina cu o sapca gri in carouri nu prea curata pe cap mijlociu de statura dar bine facut caci atat mainele-i puternice crapate de umezeala soare si vant capu-i bine proportionat cat si gatul scurt si gros iti dadeau destule indicii sa poti ghici sub hainele lui nu prea ingrijite un corp bine legat si demn de admirat. Luuume ... lume Sooora ... lume... Ce ma spui mereu la lume