Freud a mintit. Escrocheria secolului 20 - Jean Gautier

Filosoful Louis Jugnet scrie undeva ca „Psihanaliza este legata de o falsa filosofie materialista, relativista si hedonista, ce se sprijina pe enorme sofisme logice, teoria sexualitatii fiind inadmisibila si inacceptabila. Cititorii insa ar putea replica: Totusi, ea vindeca… Nu exista nicio contradictie intre a spune ca psihanaliza este un fals in sine si ca unii se trezesc vindecati, la o adica”. Gaston Bardet continua in acelasi sens: „Fondata pe un vast cerc vicios, nu doar pe o falsa filosofie, ci si o falsa interpretare a proceselor mintale, psihanaliza este pe cale de disparitie, in ciuda urletelor furioase ale masoneriei sale sexuale”. „Freud a mintit!” Titlul acesta pare sever, fara sens, injust? Este dreptul fiecaruia si al tuturor sa critice un autor daca au argumente serioase in acest sens. Ca un autor celebru este acuzat de minciuna, poate sa para si mai grav. Totusi, ar putea fi vorba de vreun artificiu nascut din nevoia de a frapa cu orice pret. In orice caz, este vorba de o acuzatie virulenta, care trebuie justificata. Iata o tripla justificare, in contul lui Jean GAUTIER: 1). Freud s-a jucat cu omul, netinand cont ca acesta este deopotriva corp si spirit, cele doua fiind inseparabile. El nu a vrut sa admita evidenta ca trupul are o influenta asupra spiritului, una cel putin la fel de puternica si efectiva ca aceea a spiritului asupra corpului. 2). Freud a respins cu incapatanare toate fenomenele functionale, mai ales procesele si influentele glandulare, acceptand numai pe cele psihologice, ajungand astfel la o multime de falsuri si inexactitati. 3). Freud a abordat studiul spiritului omenesc cu un astfel de dogmatism, rigiditate si prejudecati incat, el insusi s-a plasat in opozitie totala cu tot ce se stia, cu tot ce se descoperise inainte de el. El a recunoscut ca s-a plasat in aceasta opozitie, cand, la universitate, studentii nu i-au acordat increderea pe care el o sperase. Singur s-a plasat in aceasta situatie, singur s-a impietrit in aberatii iremediabile. Nu putem incalca si batjocori constatarile milenare ale oamenilor din toate epocile. Acestea sunt principalele motive pentru care, dupa cum spune Dr. Gautier, „soarta operei lui si judecata noastra asupra acesteia, este dupa cum singur le-a voit, singur le-a conceput”. De ani si ani, criticii lui Freud si ai Psihanalizei s-au inmultit, atat pentru pretinsul aspect medical si terapeutic al psihanalizei, cat si pentru detestabila filosofie a unei caricaturi omenesti manate exclusiv de instinct, mai ales pretinsul instinct sexual. Totusi, pana in zilele noastre, a fost destul de dificila formularea unei adevarate critici stiintifice la adresa psihanalizei si a freudianismului. Motivul principal este ca psihicul tine inca, in buna masura, de mister, in ciuda eforturilor unor Charcot, Janet, Babinski, a cercetarilor privind localizarea cerebrala a isteriei si altor tulburari de personalitate. Ce legatura poate exista intre tulburari psihice ca acestea si localizarile cerebrale cautate de unii si de altii? Cercetarile asupra schizofreniei cu influente psihomotrice, conduse de profesorul H. Baruk, au aratat ca tulburarile respective au o cauza fiziologica, functionarea intregului domeniu psihosomatic explicandu-se prin fiziologie, prin functionarea intregului organism. Ca savant, Babinski nu concepea ca tulburarile psihice pot sa apara fara o baza tangibila, in afara substratului fiziologic functional. Acesta a fost atu-ul lui fata de Freud, care a facut abstractie de orice proces functional, bazandu-se pe vise si fictiuni psihice. Babinski considera ca tulburarile de personalitate nu depind de localizarea organica si nu accepta existenta unui raport intre centrii cerebrali si tulburarile psihice. El avea dreptate, dar la vremea respectiva nu se punea problema primatului endocrin fata de cel nervos. Freud se arata indecis, o vreme, ezitand sa respinga dintr-o data elementele ce i-ar fi putut justifica ideile pe baza unor oarecare certitudini fiziologice. In august 1896, el scria amicului sau Fliess: „Poate imi vei procura terenul fiziologic solid, pe care as putea stabili cele ale mele, fara a incerca sa le explic prin psihologie”. E. Jones, biograful lui Freud, subliniaza ca „Freud nu s-a putut elibera usor din chingile neurologiei, care i se parea o baza stiintifica sigura”. Freud demarase prost de la bun inceput in cercetarea cauzelor tulburarilor functionale pe creier si centrii nervosi, nucleele piramidale, cerebel etc., fara sa depaseasca traditia psihiatrica a vremii respective. Babinski se axase pe doua idei opuse. Desi important, efortul lui Babinski nu a fost foarte fecund, mai ales pentru cei ce stiu ca, de peste 30 de ani, Jean Gautier vorbea despre nebanuita importanta a sinergiilor endocriniene in geneza tulburarilor psihice, rolul principal, in toate procesele de adaptare, revenind glandei tiroide, genitala interstitiala urmand-o in importanta, mai ales in echilibrul si stabilitatea glandu...