Fram, ursul polar - Cezar Petrescu

Fram era numai un urs alb insa un urs adesea mai omenos decat unii oameni. Aceasta nu i-o iertau nici ursii nu o intelegeau nici multi oameni.Toata lumea cu mic cu mare se buluceste la reprezentatiile Circului Strutki vrand sa-l vada pe Fram ursul polar. Or fi bune si celelalte numere cu tigri maimute si clovni dar tot Fram e rasfatatul publicului. Ghidus bland si destept mergand pe bicicleta si boxand sau impartind bomboane copiilor ii cucereste pe spectatori si circul intreg rasuna de strigatele lor bdquo Vrem Fram Vrem Fram Vrem Fram ldquo Intr-o seara ursul iese in uralele publicului se asaza in mijlocul scenei si isi pune capul in maini. Nu stie ce se petrece cu el si ce l-a apucat dar stie ca de la o vreme are un vis care nu-i da pace vede in somn intinderi nesfarsite de gheata cerul cu aurora boreala sloiuri plutitoare un urs alb care-l cheama la el... Si chemarea aceea e mai puternica decat toate rasetele pe care le starneste cu giumbuslucurile lui. bdquo Am batut galerii de imagini in lung si in lat am cautat costume de circ si afise sanii ghetari am urmarit drumul lui Nansen strazi din vechiul Bucuresti caravane de circ m-am intors in trecut ca sa pot reda cat mai bine pentru cititorii de azi cele doua lumi ale lui Fram. De la galbenul-ocru stralucitor al lumii circului la albastrul-gri rece al nordului imaginile si-au facut aparitia firesc deodata cu textul. Fram se transforma odata cu povestea cautandu-si locul fiind urs si om in acelasi timp fara a-si pierde credibilitatea. Nu te intalnesti foarte des cu asa o carte. ldquo Dan Ungureanu