De ce ne e frica de bucurie si ne simtim vinovati in fata fericirii - Haralambos Papadopoulos

Traim intr-o lume ranita. Cu totii stim asta. Suferim purtam in spate traume suntem ingrijorati pentru ziua de maine. Si aceasta lume are cea mai adanca nevoie de bucurie. Nu de o veselie falsa ci de acel ras care tasneste din tine ca o eliberare. Care spune Chiar si aici chiar si asa eu ma voi bucura. Voi trai . Bucuria nu este un lux este un element de rezistenta. Nu este necunoastere este fapta de credinta. Bucuria este atitudinea pe care o luam in fata intunericului. Este un mod de a spune intunericului Nu te voi lasa sa ma inghiti . Sfantul Porfirie spunea Crestinul trebuie sa fie bucuros. Nu lasa tristetea sa-si faca cuib in tine. Bucuria este de la Hristos . Sfantul Serafim de Sarov ii saluta pe oameni cu cuvintele Hristos a inviat bucuria mea . Nu zicea Hristos a inviat plangeti . Nici Hristos a inviat infricosati-va . Ci zicea Radeti bucurati-va praznuiti moartea si-a pierdut puterea . Exista ceva in mine in tine in noi toti pe care niciun intuneric nu-l poate stinge. Suntem fiii Invierii. Fiii Luminii. Ne bucuram si dam slava lui Dumnezeu pentru asta. Nu ne e frica nici rusine sa radem nu trebuie sa dam socoteala pentru bucuria pe care o simtim ca fii ai lui Dumnezeu.