Constantin Voda Brancoveanu: viata, domnia, epoca - Stefan Ionescu, Panait I. Panait

Pe buna dreptate putem afirma ca puternica personalitate a Sfantului Constantin Brancoveanu domnitorul Tarii Romanesti 1688-J. 714 domina istoria politica sociala si culturala a romanilor de la sfarsitul secolului al XVII-lea si primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Bun diplomat in raporturile cu marile puteri vecine care nu odata au amenintat securitatea si integritatea statului pe care l-a condus Constantin Brancoveanu a reusit sa ofere Tarii Romanesti o stabilitate neasteptata. Atent si intelept chivernisitor al celor materiale a intarit stabilitatea geopolitica a tarii atat de fragila intr-o epoca de puternice prefaceri si convulsii la nivel extern. Totodata a deschis tara influentelor culturale ale Occidentului care alaturate celor greco-orientale si aplicate substratului autohton au generat o sinteza culturala si artistica remarcabila. in Epoca Brancoveneasca sub toate aspectele ei cultura cunoaste o dezvoltare fara precedent iar realizarile artistice fie ca avem in vedere arhitectura sculptura arta metalelor pictura religioasa broderia gravura tiparul etc. sunt rezultatul politicii interne foarte coerente si constiente a domnitorului in ceea ce priveste importanta Scolii ca institutie de invatamant si formare de elite intelectuale. Fiecare dintre aceste aspecte surprind imagini particulare care asamblate intr-un tablou general compun portretul unui geniu incontestabil.Dar nu ne putem opri doar la acestea Dimensiunea religioasa a personalitatii marelui voievod acopera si copleseste toate celelalte aspecte ale vietii sale lumesti. Fara indoiala Constantin Brancoveanu este unul dintre cele mai evidente exemple ale manifestarii Proniei Divine in istorie.Cand seimenii rasculati l-au ucis pe tatal sau Papa Brancoveanu chiar in poarta bunicului sau postelnicul Preda Brancoveanu Dumnezeu a dat gand bun uneia dintre slujitoarele casei care ascunzandu-l pe pruncul de numai un an Constantin a predat un alt copii ca fiind cel mai tanar vlastar al familiei Brancovenilor. Mania rasculatilor care doreau sa starpeasca urmasii acestei familii s-a napustit asupra acelui copil nevinovat si probabil jertfa aceasta l-a determinat pe viitorul domnitor sa priveasca cu alti ochi menirea lui in viata pamanteasca.Astfel dupa o perioada de asidua pregatire intelectuala in tinerete Dumnezeu Care-1 protejase prin mana slujnicii l-a chemat sa urce pas cu pas treptele slujirilor administrative ale tarii pana cand pe negandite a fost proclamat Domn al Tarii Romanesti. Recunoscator alegerii divine el marcheaza inceputul domniei prin punerea in circulatie pe cheltuiala proprie a Bibliei de la Bucuresti 1688 cel mai mare monument de limba romana de pana atunci.Inalta demnitate politica la care a ajuns nu l-a indepartat de slujirea si marturisirea lui Dumnezeu prin fapte ci i-a facut mai pregnanta constiinta lucrarii Proniei Divine in chemarea lui spre aceasta slujire. Este impropriu sa spunem ca a sprijinit arta tiparului pentru ca afirmatia are caracter foarte limitativ. In realitate privite din perspectiva duhovniceasca tipografiile domnesti si eparhiale din tara sau cele donate in Tiflisul georgian sau Alepul sirian prin cartile teologice si de cult publicate in romana greaca georgiana sau araba de multe ori pe cheltuiala aceluiasi Costandin Basarab Brancoveanu Voievod au luminat mintile si au ajutat in rugaciune nu doar pe crestinii din tara sa ci si pe cei din intregul Orient ortodox. La fel putem supune analizei si celelalte elemente constitutive ale Epocii Brancovenesti. Daca palatele de la Mogosoaia sau Potlogi ne argumenteaza faptul ca domnitorul a sustinut arhitectura in realitate aceasta stiinta a fost desavarsita prin sfintirea ei prin rugaciune in ansamblurile manastiresti de la Hurezi Polovragi Arnota Mamu Sambata Sinaia etc. La randul lor broderia orfevreria sculptura si pictura erau chemate sa impodobeasca in special locasurile de rugaciune si mai putin persoanele sau casele particulare iar analiza poate continua Observand personalitatea domnitorului Constantin Brancoveanu din aceasta perspectiva ajungem la o concluzie foarte relevanta Printul aurului pamantesc asa cum era supranumit in epoca ii supune lui Dumnezeu bogatia materiala transformand-o in locasuri de rugaciune decoratii sau obiecte care impodobesc si implinesc aceste spatii. Cu siguranta vorbim aici despre unul dintre cei mai mari ctitori ai Ortodoxiei pe care l-a dat neamul romanesc dar mecenatul sau nu trebuie privit neaparat din perspectiva zidurilor ridicate cat mai ales din cea a sufletelor zidite duhovniceste in si cu daniile si ctitoriile sale.Pronia Divina este si mai evidenta in mostenirea pe care voievodul Constantin Brancoveanu a lasat-o neamului care l-a zamislit si Ortodoxiei pe care a sprijinit-o. Mazilit deposedat de averea trecatoare incarcerat schingiuit si intr-un final executat el a dobandit cununa cea nevestejita a muceniciei. Printul aurului pamantesc s-a lepadat de cele lumesti pentru a imbraca haina de lumina a Aurului