Cinci luni in Tara Somalilor - Nicolae D. Ghika

Daca Nilul fusese explorat in anul 1849 (Valea Nilului Alb) si in 1853 (Valea Nilului Albastru), dupa care a venit si randul fluviului Congo, partea rasariteana a con‑ tinetului african nu fusese explorata decat sporadic, pana in anul 1895, cand a fost organizata expeditia de magistratul si demnitarul Dimitrie Ghika, impreuna cu fiul sau – Nicolae, in Somalia. O parte din curajosii exploratori dinaintea acestor romani au pus bazele cunoasterii stiintifice a florei si faunei coastei rasaritene a Africii. Unii din ei au platit cu pretul vietii incursiunea in zonele tropicale africane, cu amenintari la tot pasul, fie din partea factorilor naturali, fie din partea triburi‑ lor razboinice. Prin colectarea a peste 200 pasari si mamifere, a 55 specii de plante, dar si prin informatiile meteorologice (inregistra‑ rea temperaturii aerului, a presiunii atmosferice, a directiei si vitezei curentilor de aer), prin datele geografice si etnografice, prima expeditie romaneasca in Africa Orientala s‑a inscris cu importante contributii stiintifice, recunoscute de cei mai autorizati specialisti din lume (pe domenii) si de Institutul Cartographic de la Gotha – Germania. Si astazi se pastreaza in Somalia numele Muntilor Carol I, Regina Elisabeta, Fluviul Principele Ferdinand, Grota Principesa Maria, Culmea Lahovary, Vadul Ghika. Doua carti au fost publicate despre expeditia romaneasca in Somalia. Una in anul 1897, intitulata O espeditie romana in Africa/1897, semnata de Dimitrie Ghika (Comanesti), la numai un an de la incheierea misiunii asumata de cei doi exploratori.  6 Cartea a fost dedicata Regelui Carol I si cuprinde 176 de pa‑ gini cu 30 de fotografii A/N. A doua carte a fost tiparita in limba franceza, la Geneva – Tipografia W. Kündig & fiul, la doi ani dupa expeditie si este semnata de Nicolae D. Ghika. Aceasta se intituleaza Cinq Mois Au Pays Des Somalis, are 223 pagini, impartite in 12 capitole. Primele 10 capitole au caracterul unui jurnal cronologic, cu descrierea calatoriei inceputa la Trieste, la 3 octombrie 1895, pana la 21 februarie 1896 – data revenirii la Berbera, din care incepuse expeditia propriu‑zisa, cu cinci luni in urma. Daca in capitolele I–X gasim consemnari zil‑ nice ale „aventurilor” de‑a lungul traseului caravanei, capi‑ tolul XI este dedicat cunoasterii originii si evolutiei popo‑ rului somal, a obiceiurilor de imbracaminte si de hrana, de diviziune a muncii in familii si in triburi, iar ultimul capi‑ tol (XII) este dedicat unei valoroase descrieri a raspandirii speciilor de mamifere intalnite, recunoscute dupa urme sau cunoscute dupa informatiile localnicilor si ghizilor somali. In cazul colectarilor se mentioneaza numarul de indivizi din fiecare specie. Astazi avem bucuria ca aceasta a doua carte sa ne fie ofe‑ rita, tradusa in limba romana, prin laudabilul efort si buna‑ vointa Doamnei ing. Dorina Rogobete – cercetator stiintific principal la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane. Versiunea romaneasca are titlul Cinci luni in Tara Somalilor si cuprinde 186 pagini, cu structura pe capitole neschimbata fata de impartirea textului din editia originala. Stilul captivant de redare a calatoriei cu vaporul de la Trieste la Aden si Berbera, cu exprimarea sentimentelor traite prin departarea navei de lumea civilizata pentru 5 luni, „incet‑incet, ma las purtat de placerea domoala de a‑mi vedea viata derulandu‑se inaintea ochilor, fara a avea nimic de facut pentru a o schimba, sim‑ pla miscare a peisajului aducandu‑mi, prin ea insasi, emotiile as‑ teptate...” poarta cititorul in excursia autorului, care cunoaste pe vas o serie de ofiteri si functionari englezi in drumul lor de intoarcere spre India, dupa petrecerea vacantei „acasa”.  7 Chiar la sosirea in Berbera, autorul este frapat de „Camilele si somalii (care, n. n.) alcatuiesc un contrast amuzant: pe cat sunt oamenii de iuti, zgomotosi, certareti, nerabdatori, colerici, pe atat insotitoarele lor, camilele, sunt lente, metodice, placide. Aceste brave camile au intotdeauna aerul ca vor sa rezolve o anumita problema grava (probabil a digestiei lor indelungate), dar asta nu le impiedica sa faca o treaba utila si in foarte buna intelegere cu navalnicii lor proprietari”. Descrierea peisajelor, a organizarii expeditiei si punerea ei „in miscare” (un sir interminabil de camile, cai, magari, catari, capre, oi si oameni de escorta), fiind vorba de 53 oa‑ meni si cateva calauze cu 72 de camile, 4 cai somali „foarte urati, dar rezistenti”, doi magari absinieni, trei magari destinati momirii leilor si o turma de capre si oi, pentru zilele in care vanatul nu va fi suficient pentru hranirea oamenilor este de fapt o informatie deosebit de utila pentru cei care viseaza la o deplasare in locuri indepartate, putin populate si deseori cu condtii climatice extreme, chiar intr‑un interval de numai 24 de ore, de la zi la noapte. Medicamentele contra starilor febrile,...