Cercetari arheologice in zona metropolitana a Bucurestiului (judetul Ilfov) - Vasilica Sandu‐Cuculea

In primul sfert al secolului XX cu exceptia ruinelor de la Curtea Veche harta arheologica a Bucurestiului si a imprejurimilor sale aparea ca o pata alba pe harta Romaniei. La inceputurile activitatii de descoperire a urmelor preistorice si antice de locuire atentia specialistilor a fost atrasa de vestigiile situate pe forme de relief dominante ca inaltime si deosebite ca forma topografica cu materiale arheologice bogate si din mai multe epoci preistorice si istorice unde de altfel au efectuat sapaturi si au stabilit pe baza comparativa a materialului ceramic repere de clasificare cronologica a civilizatiilor neolitice bronzului traco daco getice romane si ale epocii migratiilor. In literatura de specialitate exista mentiuni conform carora pe teritoriul Bucurestilor si al imprejurimilor acestuia cercetarile arheologice de suprafata au fost incepute dupa anul 1920 sub indrumarea si cu participarea directa a lui Vasile Parvan ajutat de Ion Andriesescu. La initiativa lui Vasile Parvan Radu Vulpe unul dintre tinerii sai studenti a facut in anul 1923 cercetari de suprafata pe malurile Dambovitei descoperind asezarea de la Glina unde in anii 1926 1927 Ion Nestor a efectuat sapaturi arheologice in extremitatea lui nordica numita Tell ul Glina ocazie cu care a facut importante observatii stratigrafice privind succesiunea in timp a culturilor neolitice Boian si Gumelnita si a descoperit o noua cultura din epoca bronzului timpuriu denumita cultura Glina.