Ayatollahi martiri si revolutionari Siism si stat in Irakul modern. Volumul 1 - Marius Lazar

Marius Lazar este lector universitar la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si director executiv al Centrului de Studii asupra Orientului Mijlociu si a Mediteranei in cadrul aceleiasi Facultati. Preda cursuri de Relatii Internationale Geopolitica regionala Istoria Orientului Mijlociu contemporan si a efectuat stagii de cercetare si mobilitati profesionale in Franta Egipt Maroc Tunisia Algeria Liban Iran India. Inca de la formarea sa in 1920 Irakul modern s-a aflat permanent in centrul interesului comunitatii internationale copil teribil al unui Orient Mijlociu traversat permanent de crize conflicte drame umane dintre care nu putine au fost tocmai consecinta politicilor interne sau regionale irakiene. Dupa ce a fost vreme de decenii sub influenta britanica perioada in care a cunoscut o viata politica si sociala tulburenta destinul Irakului se va schimba radical odata cu caderea violenta a monarhiei hasemite si cu instalarea Republicii in 1958. In acei ani de apogeu ai Razboiului Rece impactul orientarilor nationaliste si anti-occidentale asumate de noile regimuri militare irakiene parea atat de destabilizator la nivel regional si international incat Allen Dulles pe atunci director al CIA ajungea chiar sa numeasca Irakul drept regiunea cea mai periculoasa a planetei . Cativa ani mai tarziu in deceniul al optulea liderii ba athisti de la Bagdad nationalizand industria petroliera facand alianta cu URSS si finantand masiv inarmarea Irakului dadeau deja frisoane regiunii prin ambitiile lor hegemonice in interiorul lumii arabe si prin sustinerea cauzei palestiniene mai ales a gruparilor radicale utilizate la concurenta cu Siria pentru a destabiliza Israelul dar si statele rivale din Orientul Mijlociu. Instalat definitiv la putere in 1979 Saddam Hussein va capata tot mai mult un renume negru prin cultul babilonian al personalitatii sale si prin politicile represive de tip stalinist dar indeosebi prin cele doua mari aventuri militare dezastruoase pentru tara sa mai intai razboiul lung si sangeros impotriva Iranului intre 1980-1988 iar mai apoi invadarea si anexarea Kuweitului in august 1990 de unde va fi expulzat cateva luni mai tarziu de catre o coalitie internationala condusa glorios de catre Statele Unite. In sfarsit dupa 2003 tot Washington in siajul undei de soc provocate de atentatele de la 11 septembrie 2001 si sub stindardul noii strategii globale de lupta impotriva terorismului a montat o campanie militara de schimbare a regimului ba athist de la Bagdad dar ale carei consecinte s-au dovedit a fi catastrofale atat pentru stabilitatea interna a tarii cat si pentru cea regionala pana in zilele noastre.