Australopitecul - Petru Istrate

In romanul Australopitecul Petru Istrate exploreaza cotidianul prin prisma unui narator dezimplicat accentul epicului fiind focalizat asupra unor detalii semnificative printr-o tentatie subtextuala sau aparenta a fragmentaritatii. Prozatorul se dedica unei observatii minutioase a fisurilor si incongruentelor realului prin circumscrierea unor profiluri si comportamente umane a unor scene intimplari si dialoguri ce sustin cu succes edificiul narativ. Scriitorul surprinde prin strategii narative adecvate stari latente sau confuze crize morale degringolade afective si tragicomedii paradoxale intr-un stil sobru dezimplicat neutru prin care stridenta emotiilor pare sa fie dezamorsata. Personajele isi releva pe parcursul romanului insuficienta ontica inadecvarea la o lume insalubra si alienanta resimtind insa si nevoia unei revanse utopice si compensatorii la regimul impus al inadecvarii. IULIAN BOLDEA