ASTRA si Universitatea din Cluj in perioada interbelica - Mircea Popa

52.86 RON
Editie studiu introductiv portrete si antologie de Mircea Popa In cadrul activitatii generale a Astrei Clujul si-a avut rolul lui important oferind asa cum am aratat mai sus pe cel de-al doilea presedinte al ei pe baronul Vasile Ladislau Pop si creand prin banca Economul un sprijin financiar extraordinar pentru populatia romaneasca a orasului si a satelor din jur. Asa cum a dezvaluit corespondenta lui Pavel Vasici medic stabilit la Cluj in calitate de inspector scolar atat el cat si Alduleanu sau protopopul Tulie Rosescu au format un grup de sprijin al Astrei clujene la care s-au adaugat ulterior alte doua nume Amos Frincu si Ioan Petran. Acesta din urma era originar din Gilau dar a reusit sa cumpere pe strada Bisericii ortodoxe o casa cu gradina pe care a pus-o la dispozitia studentilor romani spre a o folosi drept cvartir pe timpul studiilor. In acest fel cei mai multi dintre ei au putut sa-si finalizeze studiile si sa duca un trai studentesc decent. El este creatorul Fundatiunii Petran cu rol important in viata culturala romaneasca a orasului mai ales ca in timpul Primului Razboi Mondial el a organizat aici un prim serviciu de ambulanta al orasului care a beneficiat astfel de un ajutor nesperat in asigurarea tratamentului sanitar al celor bolnavi si raniti. Un al treilea om cu suflet mare care a depus multe staruinte pe terenul Astrei a fost avocatul Amos Francu director al bancii Economul cel care in anul de gratie 1918 a organizat garzile civile romanesti la Cluj in vederea preluarii administratiei orasului de catre noile servicii romanesti si a aparat orasul de agresiunile unor trupe rebele secuiesti prin care profesorul Apathy teroriza populatia romaneasca. Spre incurajarea populatiei romanesti el a ridicat pe cladire bancii Economul steagul tricolor datator de speranta aparandu-l in contra atacurilor dusmane. In lupta de apararea a fortaretei romanesti a Clujului a cazut jertfa tanarul elev Petrovici originar dintr-un sat din Banat deplans cu durere de intreg orasul si inmormantat cu onoruri militare in cimitirul orasului.

N/A