Arta si cunoasterea artei - Rudolf Steiner

Sub influenta curentelor artistice moderne a trebuit ca si sistemul lor notional si axiologic estetica sa fie supus multor schimbari. Prin renuntarea totala la orice pretentie estetica si prin negarea elementului creator orientare ai carei reprezentanti s-au solidarizat in anti-arta anilor 60 fusese atins un punct culminant care parea sa confirme acel sfarsit al ideii de arta apostrofat de Octavio Paz. Notiunile estetice ale eruditilor rezuma Rudolf Steiner in urma cu peste o jumatate de secol au fost dintotdeauna departe de ceea ce a trait cu adevarat in arta. In primul sau tratat filosofic 1886 el a aratat legatura dintre cunoastere si activitatea artistica. In 1925 anul mortii sale el a lasat o macheta pentru cel de-al doilea Goetheanum care din momentul terminarii sale in 1928 este un exemplu eminent in arhitectura moderna de felul in care pot fi modelate din punct de vedere artistic cladirile din beton. Intre acestea au fost multe decenii de activitate stiintifica si artistica. Articolele si conferintele reunite in acest volum ne deschid accesul la un domeniu mai putin cunoscut pana acum al activitatii sale ceea ce a oferit el drept estetica a viitorului . Pornind de la conceptiile lui Goethe aici este indicata o cale ce duce spre izvoarele fanteziei umane spre temeiurile existential-psihologice ale nevoii de arta in general. Un alt centru de greutate al volumului il constituie descrierea originii suprasensibile a artei si a importantei sale pentru dezvoltarea unui mod artistic de a simti si de a gandi.