Alimentatia in practica yoga - Dan Bozaru

Omul obisnuit catalogheaza, de cele mai multe ori, drept fanatica sau sectanta o persoana care nu consuma carne, care nu bea si nu fumeaza. Cu toate ca nu poate defini ce intelege prin aceste cuvinte, le foloseste gandindu-se ca majoritatea celor din jur duc o viata asemanatoare cu a lui.    Renuntarea treptata la consumul de carne. Un vechi principiu al intelepciunii yoghine spune ca cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorata in fiinta noastra nu este sa-i smulgi fulgerator radacina, ci mai degraba sa plantezi, sa cultivi si sa hranesti un obicei bun, opus celui vechi si sa acorzi noii obisnuinte grija, dragoste si atentia pe care le-ai arata cultivarii unei minunate flori albe de lotus.    Fragment din carte    "In conceptia yoghina, alimentatia echilibrata lacto-vegetariana din care s-a exclus complet carnea va determina in timp o stare de sanatate excelenta, generand totodata ca reflex launtric in sfera psihica a fiintei noastre o traire euforica complexa, foarte armonioasa. Acest lucru se datoreaza unei rezonante profund benefice cu energiile subtile cosmice, care acum pot impregna cu usurinta si putere fiinta noastra purificata de o astfel de alimentatie justa. In plus, alimentatia lacto-vegetariana va avea ca efect echilibrarea deplina a fiintei si integrarea acesteia in armonia universala, generand in universul nostru launtric inefabile experiente spirituale.    Dupa invatatura milenara yoghina, noi suntem intr-o mare masura ceea ce mancam. Hrana pe care o inghitim cu pofta se regaseste in final, mai mult sau mai putin transformata, in fiecare dintre celulele corpului nostru, influentandu-ne nu numai vitalitatea si sanatatea fizica ci, de asemenea, chiar modul de a gandi si trairile spirituale. Chandogya Upanishad (VII, 26-2), unul din textele de referinta in traditia yoga, afirma: „Cand hrana este pura, intreaga natura devine pura; cand natura devine pura, memoria devine ferma; si atunci cand un om se afla in posesia unei memorii ferme, toate legaturile si raporturile lui devin puternice si riguroase.“    Diferite alimente ce influenteaza conditia fizica si psihica a fiintei umane Mancarea puternic condimentata, alimentele sarate, ceapa si usturoiul (consumate in cantitati mari si in mod frecvent), vinul (alcoolul in general), cafeaua, pestele, carnea animalelor domestice etc., excita in mod nedorit de mult mintea si, de aceea, ele trebuie evitate.   Swami Shivanada afirma: „Aspirantul la spiritualitate si chiar omul obisnuit trebuie cu hotarare sa renunte definitiv la consumul de carne, peste si bauturi alcoolice, intrucat toate acestea fac mintea sa devina banala si impura, excitand-o fara folos. Alimentele si felurile de mancare grele provoaca ceea ce se numeste tandri (somnolenta) si alasya (lenea). Zaharul va fi si el consumat in cantitati moderate, fiind cel mai bine inlocuit cu mierea de albine.“ Referitor la zaharul alb, Ernest Günther chiar recomanda ca acesta sa lipseasca cu desavarsire din casa, „fiind inutil chiar si pentru musafiri“.   Dimpotriva, laptele, fructele, zaharul candel (brun), untul clarificat, orzul verde, graul, orezul, lintea, soia, patrunjelul, cartofii, mierea de albine, polenul etc., toate acestea sunt alimente usoare si pure. Pudra de ghimbir este, de asemenea, foarte bine sa fie consumata cu regularitate; ea va fi servita in lapte, principalele efecte fiind acelea ca improspateaza mintea si ajuta digestia; ea este mult folosita de yoghini.   Relatia intre spiritualitate, morala si consumul de carne Un mare intelept yoghin, Sri Aurobindo, explica principiul ahimsa: a nu face nici un rau fiintelor vii, aceasta inseamna ca alimentele noastre trebuie, pe cat posibil, sa fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea constiintei este cat mai redusa. Prin urmare, daca avem la dispozitie in cantitate suficienta legume, fructe, cereale si diferite produse lactate, animalele nu trebuie sa fie niciodata sacrificate (omorate) pentru a ne asigura hrana.   Pentru a ramane tineri si plini de vitalitate, trebuie sa consumam hrana vie in locul hranei moarte. Importanta vitalitatii hranei a fost apreciata de marele initiat Pitagora acum 2500 ani: „Doar hrana vie si proaspata ii poate permite omului sa ramana sanatos, sa fie fericit si sa simta adevarul.“   Nimic ce are viata in natura nu este etern si neschimbat. Tot ceea ce are viata se afla fie intr-un proces de crestere si regenerare, fie intr-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleagenoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile sa germineze si sa creasca, sunt susceptibile de a furniza atat forta vitala si energia, cat si o cantitate suficienta de proteine. De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sunt capabili sa inteleaga, ca doar acest fel de hrana trebuie sa fie consumata.   CUPRINS INTRODUCERE  Conditia omului modern si alimentatia Pericolele consumului de carne Efectele benefice ale alimenta...