Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata - Gheorghe Fleser

Editie ingrijita de Cecilia-Ioana si Vasile Soare. Date despre autor de Rada Fleser. Postfata de Gabriela Mircea. Editia a II-a, revazuta si adaugita Argument Existenta indelungata si importanta evenimentelor desfasurate au generat o relatie evidenta intre rolul indeplinit de orasul Alba Iulia ca important centru strategic, politic si religios al Transilvaniei si valoarea arhitectural-istorica a monumentelor sale. Grupate intr-un ansamblu bine delimitat si protejat de fortificatii care s-au suprapus in limitele aceluiasi perimetru sau pe o suprafata mai ampla – castrul roman, vechea cetate medievala, cetatea bastionara in sistem Vauban –, edificiile orasului se constituie astazi in obiective de interes turistic, chiar daca unele dintre ele si-au pierdut functiile seculare, in urma multiplelor transformari sau a noilor destinatii primite. O incercare de reconstituire, cu ajutorul surselor documentare scrise si al imaginilor de epoca, a principalelor etape edilitar-urbanistice din trecutul orasului Alba Iulia ne dezvaluie aspecte specifice, in care originea romana, fortificatiile succesive si importanta asezarii si-au pus amprenta puternica asupra arhitecturii locale, de la tipologia si destinatia constructiilor la infatisarea de ansamblu a orasului. * * * Postfata. Cateva consideratii istorice si istoriografice Regretatul coleg Gheorghe Fleser (1948-2016), plecat dintre noi prea devreme, a lasat in urma sa, ca dar cultural-istoric, oferit orasului sau de suflet (dar si natiunii romane, in general, si nu numai ei, ci tuturor celor care ar putea fi interesati, la un moment dat, de trecutul acestui impresionant de vechi si de reprezentativ oras de pe teritoriul Romaniei actuale, indiferent de etnia sau nationalitatea lor, de tara lor de origine), indeosebi lucrarile sale intitulate Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata si Alba Iulia. Orasul si monumentele sale in imagini de epoca, care acum, la Centenar, sunt reeditate, in chip inspirat, la Editura Scoala Ardeleana din Cluj-Napoca. Mentionam ca primele editii ale celor doua texte au vazut lumina tiparului in 2008 si respectiv 2009 (cand au fost editate si variante in limbile maghiara si engleza), deci in urma cu un deceniu, ceea ce nu anuleaza nici prospetimea (sau actualitatea) lor, nici interesul foarte viu al publicului receptor fata de ele, nici, indeosebi, valabilitatea lor stiintifica si cultural-educativa generala si particulara, de inalta tinuta. Originar din Benic (judetul Alba), satul din care s-a ridicat si marele latinist, istoric, profesor si intelectual ardelean Nicolae Lascu, dupa sustinerea bacalaureatului, ca absolvent al Liceului „Horea, Closca si Crisan” din Alba Iulia (in 1965), in 1971, Gheorghe Fleser si-a incheiat studiile universitare, efectuate in cadrul Facultatii de Istorie, a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. Nu isi incheia studiile universitare oricum, ca un student oarecare, doritor sa devina doar un simplu dascal de istorie, ci in chip stralucit, prin elaborarea unei teze de licenta, sub patronajul profesorului sau de suflet (ramas mentor neegalat, mereu adulat, pana la sfarsitul vietii autorului lucrarii de fata), Virgil Vatasianu, foarte bine apreciata, dedicata, inca de atunci, fortificatiei bastionare de la Alba Iulia, care denota reala vocatie si talent pentru cercetarea istorica, indeosebi pentru cea de istoria arhitecturii, a artei si, in general, a istoriei si culturii vechi. Ca atare, din aceste aspecte biografico-intelectuale, se poate observa si ca radacinile lucrarii de fata (Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata) pot fi regasite in chiar teza de licenta a lui Gheorghe Fleser, din 1971, perioada sa de gestatie si acumulari de documentare si conceptie fiind deosebit de indelungata, ea putand fi raportata la intervalul 1971-2008 (rastimp de peste trei decenii in care autorul a activat ca muzeograf la Sebes si, mai apoi, ca „patrimonist” la Alba Iulia, cu incepere din 1975). Punem in lumina acest interval deosebit de larg al perioadei de plamadire a actualei Alba Iulia. O istorie urbana ilustrata, pentru ca adeseori, asa cum stiau extrem de bine cei vechi, incetineala (atat de iubita in Ardeal, nu intamplator, consideram noi) poate fi, adeseori, un garant al valorii (conform dictonului: festina lente), chiar un ingredient sine qua non al acesteia (si Gheorghe Fleser a respectat din plin un atare principiu stravechi), ceea ce in acest caz se verifica substantial si ne explica reusita elaboratului final (care s-a intrupat asa de tarziu, dar cu mare siguranta de sine, si, in ultima instanta, cu un justificat succes, tocmai din cauza mentionata, anume cea a rabdarii si pasiunii indelungate pentru tematica, dovedita exemplar de autor). Elaboratul istoric rezultat (si pe noi el ne intereseaza indeosebi, pe langa scopul popularizator, primordial, al volumului) este deosebit de valoros si original, deoarece nu seamana cu niciunul dintre ghidurile anterioare ale orasului Alba Iulia, merituoase, desigur...